Proiecte de cercetare. Arheologie și Istorie

1 Proiecte de cercetare prioritare ale Academiei Române

PROIECTUL DE CERCETARE NR. 1.

Denumirea proiectului: Repertoriul arheologic al Banatului
a) Coordonator: CS I dr. Florin Drașovean
b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Victor Bunoiu, CS III dr. Cristian Floca, CS II dr. Victor Sava, colaboratori externi (de la Muzeul din Caransebeș).
c) Termenul de realizare: 2024-2028, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
d) Stadiul actual al cunoştinţelor. Pentru Banat au fost publicate mai multe repertorii, dar toate sunt incomplete și conțin foarte multe erori, deoarece au fost realizate pe baze strict bibliografice și fără a fi verificate în teren fișele de sit.
e) Scopul proiectului: Identificarea în teren a siturilor arheologice, cartarea lor exactă, delimitarea lor în coordonate Stereo 1970, întocmirea fișelor de sit și anaizarea critică a noilor informații raportate la literatura existentă în vederea eleborării, finalizării și publicării Repertoriului arheologic al Banatului.
f) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): finalizarea cercetărilor de teren, întocmirea fișelor de sit identificate în UAT-urilor Dudeștii Vechi, Beba Veche, Valcani, Cenad, Comloșu Mare, Periam, Variaș, Secusigiu.
g) Materiale şi metode de lucru: cercetare de teren, documentare bibliografică (ca bibliografie primarǎ), alt material documentar din surse scrise (registre de cadastru, cǎrţi funciare, hǎrţi, documente ș.a), anchete pe teren ș.a.
Obiective finale: punerea în circuitul ştiinţific a unui preţios material documentar, ce va fi utilizat atât de către arheologi cât şi de cǎtre istorici, etnologi, geografi etc. Rezultatele știinţifice vizeazǎ explicarea habitatului uman în zina Banatului, dar și elucidarea unor perioade istorice în care documentele lipsesc sau sunt insuficiente. Proiectul înglobeazǎ o componentǎ interdisciplinarǎ.

PROIECTUL DE CERCETARE NR. 2.

Denumirea proiectului: Surse istorice bănățene. Documente privind istoria Banatului în secolul al XVI-lea (1500-1552); Timișoara în secolul al XVIII-lea. Documente privind economia urbană; Relații româno-cehoslovace în perioada interbelică.
a) Coordonator: CS I dr. habil. Adrian Magina
b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Sandra Hirsch, ASC Mihai Baluță.
c) Termenul de realizare: 2024-2028, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Pentru Banat au fost publicate mai multe documente, dar toate acestea au fost tipărite cu mult timp în urmă, fiind folosite la redactarea istoriei regionale.
e) Scopul proiectului: publicarea izvoarelor documentare referitoare la istoria Banatului din Evul mediu până în prezent, prin investigații în arhivele din România, Serbia, Ungaria, Austria, Germania etc. și completarea bazei documentare din domeniu. Este un program de durată lungă, cu o producție serială de documente privind Banatul, în care primele volume sunt preconizate să apară după circa 4 ani de la începutul cercetării (estimat în 2028). Prin editarea documentelor respective se are în vedere o mai bună integrare a istoriei Banatului în circuitul științific regional, național și internațional.
f) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): Transcrierea a cel puțin 80 documente (minim 30 în total pentru A. Magina și S. Hirsch și minim 20 pentru S. M. Baluță.
g) Materiale şi metode de lucru: cercetare de în arhivele din Timișoara, Serbia, Austria și Germania, documentare bibliografică (ca bibliografie primarǎ).
Obiective finale: punerea în circuitul ştiinţific a unui preţios material documentar, ce va fi utilizat de către istorici, etnologi, geografi etc. Rezultatele știinţifice vizeazǎ redactarea unei istorii complete a Banatului.




2. Proiecte de cercetare ale Institutului

1. Cercetări arheologice sistematice

Cercetări arheologice în șantierul-școală de la Unip - Dealu Cetățuica (jud. Timiș)
Coordonator: conf. univ. dr. Dorel Micle
a) Colectivul de cercetare; CS III dr. Cristian Floca și lect. univ. dr. Andrei Stavilă.
b) Termenul de realizare: 2024-2030, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
c)Stadiul actual al cunoştinţelor: Pentru Banat nu au fost cunoscute cetăți dacice în zona de câmpie, aceasta fiind prima identificată.
d) Scopul proiectului: Cunoașterea singurei cetăți dacice din zona de câmpie pentru integrarea acesteia în cadrul civilizației dacice din perioada clasică a statului dac.
e) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): cercetarea zonei centrale a cetății.
f) Materiale şi metode de lucru: cercetarea de teren, efectuarea săpăturii arheologice, clasarea și prelucrarea științifică a materialelor descoperite.
Obiective finale: punerea în circuitul ştiinţific a unui preţios material documentar, ce va fi utilizat de către istorici pentru redactarea unei istorii complete a Banatului.





Cercetări arheologice castrul roman de la Mehadia – La Zidine (jud. Caraș-Severin)
Coordonator: Lect. univ. dr. Simona Regep (UVT)
a)Colectivul de cercetare: CS III dr. Victor Bunoiu
b) Termenul de realizare: 2024-2030, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
c)Stadiul actual al cunoştinţelor: până în prezent, această cercetare este sigura efectuată cu metode interdisciplinare într-un castru roman din Banat
d) Scopul proiectului: cunoașterea organizării interne a castrului, datarea etapelor de construcție, cunoașterea culturii materiale și avieții din castru, integrarea acestor informații în cadrul istoriei clasice a Banatului.
e) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): cercetarea zonei cuprinse între Porta Praetoria și turnul de nord-est a castrului
f) Materiale şi metode de lucru: cercetarea de teren, efectuarea săpăturii arheologice, clasarea și prelucrarea științifică a materialelor descoperite.
Obiective finale: punerea în circuitul ştiinţific a unui preţios material documentar, ce va fi utilizat pentru redactarea unei istorii complete a Banatului.



Cercetări arheologice sistematice în situl de la Susani-Grămurada de la Jupani (jud. Timiș).

Coordonator: CS II dr. Dragoș Diaconescu (Muzeul Banatului)
a)Colectivul de cercetare: CS III dr. Victor Bunoiu
b) Termenul de realizare: 2024-2030, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
c)Stadiul actual al cunoştinţelor: până în prezent, această cercetare este sigura efectuată cu metode interdisciplinare într-un tumul de la finele epozii bronzului din zona de vest a României.
d) Scopul proiectului: cunoașterea datării relative și absolute a tumulului, a etapelor de îmnormântare, a rirului și ritualului funerar din eopă; integrarea acestor informații în cadrul civilizației tracice timpurii.
e) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): cercetarea zonei centrale a tumulului.
f) Materiale şi metode de lucru: cercetarea de teren, efectuarea săpăturii arheologice, clasarea și prelucrarea științifică a materialelor descoperite.
g) Obiective finale: punerea în circuitul ştiinţific a unui preţios material documentar, ce va fi utilizat pentru redactarea unei istorii complete a Banatului.

Cercetări arheologice în fortificația Epocii Bronzului de la Sântana

Coordonator: CS II dr. Victor Sava
a)Colectivul de cercetare: CS I dr. Florin Gogâltan (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca), CS II dr. Dragoș Diaconescu (Muzeul Național al Banatului); MA Ioan Cristian Cireap (Complexul Muzeal Arad)
b) Termenul de realizare: 2025-2030, cu prelungire în funcţie de complexitatea proiectului.
c) Stadiul actual al cunoştinţelor: Mega-fortul de la Sântana-Cetatea Veche, cunoscut lumii savante datorită monumentalității sale de peste 250 de ani, se găsește în zona Mureșului de jos la aprox. 25 km nord de oraşul Arad. Primele săpături arheologice au fost întreprinse în 1963 de către M. Rusu, E. Dörner și I. Ordentlich. Ca urmare a acestor cercetări, fortificația de la Sântana a fost atribuită cu certitudine perioadei târzii a epocii bronzului. Pe parcursul anului 2009, datorită introducerii unei noi magistrale de gaz, au fost iniţiate săpături de salvare în zona nordică a fortificației. În 2011 a fost sondată latura nordică a sitului în vederea lămuriri colanei stratigrafice de aici. Cercetarea sistematică a acestui obiectiv a fost reluată pe parcursul anului 2018 printr-o colaborare științifică între Complexul Muzeal Arad, Universitatea Goethe din Frankfurt am Main şi Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca. Au fost efectuate investigații magnetometrice ale întregii fortificaţii (ca. 130 ha) şi o scanare de tip LiDAR a unei suprafaţe de aproape 850 ha. În urma sondării părţii estice a sistemului de apărare, au fost obținute noi repere cronologice absolute care ne permit, alături de datele mai vechi, o datare sigură a acestei fortificații în sec. XV-XIII BC. Prin campania anului 2019 a fost investigat sistemul de fortificare a ringului/fortificației I care este compus dintr-un șanț și o palisadă. Primele date absolute au stabilit o relativă contemporaneitate cu ringul/fortificația a III-a. S-a început și sondarea celei mai mari structuri/clădiri (ca. 1700 m2) identificată prin investigații magnetometrice (gridurile G52 și G63).
În anul 2020 a continuat cercetarea construcției de tip megaron, practic cea mai mare structură a epocii bronzului european (cca. 58x31 m). S-a stabilit că planul magnetometric corespunde exact realităților din teren, existând mai multe faze de amenajare. Pe parcursul campaniei anului 2021 au fost deschise alte două griduri, G53 și G54, cu dimensiunile de 7x5 m fiecare. Ele au fost finalizate pe parcursul campaniei anului 2022. Pe parcursul campaniilor 2022-2024 a început sondarea unei movile cu dimensiuni impresionante (ca. 4 m înălțime și o suprafață de aprox. 10.000 mp) aflată pe latura sud-estică a fortificației a III-a. Cercetările au confirmat rezultatele investigaților geofizice, dovedind existența sub această movilă a unei structuri rectangulare din lut și lemn cu dimensiunile de 44x18 m.
d) Scopul proiectului: Obiectivul principal al proiectului Sântana-Cetatea Veche îl constituie cercetarea uneia dintre cele mai mari fortificații din preistoria Europei. Obiectivul ultimelor campanii de săpături îl constituie continuarea cercetării sistematice a movilei funerare din interiorul fortificației a IV-a. Structura identificată în anul 2022 seamănă izbitor cu alte asemenea amenajări contemporane, precum cele de sub tumulii cercetați recent la Lăpuș și Susani. Sunt necesare continuarea săpăturilor pentru stabilirea exactă a planimetriei, a modului de realizarea a structurii, funcționalității sale și nu în ultimul rând datarea sa absolută.
e) Obiective pe termen scurt (etapa 2025): finalizarea secțiunii S8.
f) Materiale şi metode de lucru: cercetarea de teren, efectuarea săpăturii arheologice, datarea absolută a contextelor identificate.
g) Obiective finale: diseminarea în mediul științific a descoperirilor realizate.

2. Cercetări arheologice preventive
Cercetări preventive la solicitarea beneficiarilor, în vederea salvării bunurilor din Patrimoniul Cultural Național.