Revista Studia Banatica. Series Philologia este publicată în limba românǎ și în limbi de mare circulaţie (englezǎ, francezǎ, germanǎ). Obiectivul ei este sǎ examineze articulaţiile literare și lingvistice dintre idei, forme și fapte, cu o atenţie aparte îndreptatǎ spre cultura Europei Centrale. Plasarea îndelungatǎ a Banatului între graniţe flexibile, atât pe circumferinţa imperiilor, cât și la întretǎierea drumurilor comerciale care legau Europa Centrală de sudul mediteranean, a avut consecinţe persistente. Peste douăzeci de limbi s-au vorbit în Banat şi numeroase religii sau confesiuni au putut fi întâlnite în regiune. Evantaiul etnic, lingvistic și confesional s-a deschis în principal ca sursǎ a competiţiei, mai rar a confruntǎrii, dar a determinat, totodatǎ, diverse mecanisme de transfer cultural, situat – dupǎ cum a arǎtat Jacques Le Rider – între tendinţa către fuziune şi orientarea spre clivaje comparatiste.

Pe acest fundal multicultural (sau intercultural – concept preferat de Michael Heim) care supravieţuiește și astǎzi, s-a instituit o culturǎ a dialogului, pe care Studia Banatica. Series Philologia  are intenţia sǎ o întreţinǎ și sǎ o împrospǎteze. Perspectiva în care se situeazǎ aceastǎ publicaţie este aceea a vecinǎtǎţilor (inter)disciplinare, metodologice, structurale, conceptuale ș.a.m.d.
Cu secţiuni dedicate articolelor de studii literare și lingvistice, urmate de un segment care cuprinde recenzii în domeniul filologiei și al disciplinelor conexe, revista se adreseazǎ specialiștilor români și strǎini.

Continuând, într-o oarecare mǎsurǎ, Revista de studii banatice (iniţiatǎ de Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” în anul 2010), publicaţia de acum a fost împǎrţitǎ în douǎ fascicule, Series Philologia, respectiv Series Historia, potrivit domeniilor de cercetare ale institutului. Deosebirii de nume și de structurǎ i se adaugǎ diferenţa de abordare, regionalismul fiind înlocuit de o viziune integratoare și sensibilǎ la alternanţa/ complementaritatea dintre relaţii intra- și intersistemice, decelabile – pe linia lui Itamar Even-Zohar – pe parcursul forjǎrii culturii naţionale și cu relevanţǎ crescutǎ în culturile (semi)periferice.